Cum să utilizezi trainingul PCM pentru a gestiona stresul şi a creşte motivaţia în echipa ta
Discutăm adesea despre modul în care managerii trebuie să fie echipaţi cu tehnici pentru a-şi motiva cu succes membrii echipei, iar majoritatea dintre noi suntem de acord că aceasta nu este o sarcină uşoară, deoarece suntem cu toţii diferiţi. Trainingul PCM te poate ajuta să înţelegi cum să-ţi motivezi mai bine oamenii (şi pe tine însuţi/însăţi) pe baza a ceea ce funcţionează pentru EI.
O metodă pe care am încercat-o şi am utilizat-o cu succes de-a lungul anilor se bazează pe Process Communication Model® (PCM), un model de dezvoltare, comunicare şi gestionare a stresului extrem de eficient, centrat pe comportament, utilizat pentru a personaliza conexiunea şi motivaţia şi pentru a construi încredere şi raporturi.
Informații despre Process Communication Model® (PCM)
Metoda a fost dezvoltată de psihologul şi profesorul universitar american Taibi Kahler în anii 1970 şi a fost utilizată pentru prima dată de NASA în procesul de selecţie şi pregătire a astronauţilor, iar mai târziu de Bill Clinton pentru a-şi adapta discursurile politice la un public larg în timpul campaniei sale prezidenţiale.
De atunci, PCM a fost implementat cu succes de peste 1,75 milioane de persoane de pe cinci continente, iar formarea PCM este aplicată în prezent într-o multitudine de contexte, inclusiv managementul resurselor umane, vânzări şi negociere, educaţie, recrutare, politică, parenting şi relaţii personale.
Profilurile de personalitate PCM dezvăluie o gamă largă de informaţii despre modul în care o persoană percepe lumea, cum comunică, ce o motivează şi cum se comportă în situaţii de stres.
Dacă eşti familiarizat cu DISC®, Insight® sau Meyers Briggs® (MBTI), atunci ai o idee despre ce este vorba. Oricât de utile sunt aceste modele, ele oferă o imagine instantanee a unei vieţi, o poză, în timp ce PCM oferă o imagine în mişcare, un film.
Şase tipuri de personalitate
Înţelegerea Process Communication Model (PCM)
Conform PCM, structura personalităţii este alcătuită din şase tipuri de compoziţii comportamentale (personalităţi) separate şi reciproc exclusive. Acestea sunt: Gânditorul, Perseverentul, Empaticul, Imaginatorul, Rebelul şi Promotorul.
Fiecare dintre cele şase tipuri comunică diferit, învaţă diferit, este motivat diferit şi are un set diferit de comportamente atunci când este stresat.Metafora condominiului
Metafora unui condominiu sau a unui bloc de apartamente este adesea folosită în predarea PCM, deoarece ne ajută să vizualizăm compoziţia fiecărei structuri unice de personalitate.
PCM ne învaţă că structura personalităţii prezintă o ordine clară a celor şase tipuri comportamentale, indicând cantitatea relativă de timp în care o persoană poate experimenta şi demonstra comportamentele unui anumit tip de personalitate fără a consuma multă energie.
Metafora „liftului” ilustrează capacitatea persoanei de a ajunge la toate etajele şi de a-şi folosi toate resursele. Ne este mai confortabil să activăm tipurile de personalitate mai apropiate de baza condominiului.
Toată lumea are toate cele şase tipuri
Fiecare persoană are toate cele şase tipuri de personalitate, aşa că este normal să recunoaştem în noi elemente din mai multe tipuri. Acestea vor apărea ca parte a comportamentului nostru cu o intensitate mai mare sau mai mică, în funcţie de cât de aproape sunt de baza condominiului nostru şi de nivelul de energie disponibil la etajul specific, ceea ce arată şi preferinţa noastră naturală pentru ele.
Identificarea tipurilor de personalitate
Fiecare tip de personalitate poate fi identificat prin comportamente specifice, secundă cu secundă, care sunt clasificate în funcţie de cuvinte, tonuri, gesturi, posturi şi expresii faciale, şi poate fi observat şi recunoscut în mod obiectiv, cu un nivel ridicat de precizie.
Valoarea fiecărui tip
În cadrul PCM training, învăţăm că fiecare dintre aceste şase tipuri de personalitate este OK şi are valoare. Fiecare are puncte forte şi puncte slabe şi fiecare are câteva caracteristici importante cu care poate contribui.
Fundaţia, numită şi „Baza personalităţii”, indică tipul de personalitate dominant şi cel mai dezvoltat. Personalitatea de bază reprezintă cadrul nostru de referinţă perceptiv şi defineşte „moneda” pe care preferăm să o folosim în comunicare, canalul nostru preferat de comunicare, cuvintele şi modul în care comunicăm.
Personalitatea de bază este, de asemenea, cea care ne defineşte punctele forte, stilul de management pe care îl preferăm şi tipul de mediu în care ne simţim cel mai confortabil.
Baza rămâne aceeaşi pe tot parcursul vieţii..
Mai jos se află un rezumat al principalelor trăsături, cadru perceptiv şi „monede” utilizate în comunicare, precum şi punctele forte specifice fiecărui tip de personalitate de bază.
| Trăsături | Percepţie + Monedă | Puncte forte |
|---|---|---|
| Logic / analitic Asimilează fapte şi idei şi le sintetizează |
Gânduri cu Logică | Logic Responsabil Organizat |
| Trăsături | Percepţie + Monedă | Puncte forte |
|---|---|---|
| Abilitatea de a-şi exprima opiniile, convingerile şi judecăţile | Opinii cu Valori | Dedicat Atent Conştiincios |
| Trăsături | Percepţie + Monedă | Puncte forte |
|---|---|---|
| Capacitatea de a îngriji şi de a oferi altora Creează armonie |
Emoţii cu Compasiune | Plin de compasiune Sensibil Cald |
| Trăsături | Percepţie + Monedă | Puncte forte |
|---|---|---|
| Introspectiv Bun la a face lucruri/îndeplini sarcini Abil în orice muncă care necesită dexteritate |
Inacţiuni (reflecţii) cu Imaginaţie | Reflectiv Imaginativ Calm |
| Trăsături | Percepţie + Monedă | Puncte forte |
|---|---|---|
| Abilitatea de a vedea umorul în lucruri şi de a se bucura de prezent | Reacţii cu Umor | Spontan Creativ Jucăuş |
| Trăsături | Percepţie + Monedă | Puncte forte |
|---|---|---|
| Abilitatea de a fi ferm şi direct | Acţiuni cu Iniţiativă | Adaptabil Persuasiv Fermecător |
Conceptul de fază este ingredientul principal pentru înţelegerea a ceea ce ne motivează şi ne stresează.
Acest lucru se datorează faptului că faza personalităţii fiecărei persoane dezvăluie nevoia psihologică principală pe care o simţim în acea fază a vieţii noastre.
La începutul vieţii, baza noastră este şi faza. Faza unei persoane se poate schimba de una sau mai multe ori în timpul vieţii, în anumite condiţii. Două treimi din populaţie vor experimenta o astfel de schimbare de fază cel puţin o dată în viaţă.
Această schimbare de fază explică schimbările majore de personalitate pe care le observăm la noi înşine sau la ceilalţi.
Acest concept al Fazei de personalitate care se poate schimba este, de asemenea, unul dintre elementele cheie ale succesului PCM în oferirea unei imagini dinamice a personalităţii unei persoane şi unul dintre motivele pentru care a fost ales de NASA şi de Casa Albă ca instrument principal în recrutare, comunicare şi profilare.
| Nevoi psihologice | În situaţii de stres |
|---|---|
| Recunoaşterea muncii productive Structurarea timpului |
Supra-explică Nu deleagă sarcini Supra-control; micro-management |
| Nevoi psihologice | În situaţii de stres |
|---|---|
| Recunoaşterea muncii principiale (dedicării) Recunoaşterea convingerilor |
Se concentrează pe ceea ce este greşit Îşi impune convingerile; predică |
| Nevoi psihologice | În situaţii de stres |
|---|---|
| Recunoaşterea persoanei Nevoi senzoriale |
Se supra-adaptează Face greşeli Atrage critici |
| Nevoi psihologice | În situaţii de stres |
|---|---|
| Solitudine | Se retrage Aşteaptă pasiv |
| Nevoi psihologice | În situaţii de stres |
|---|---|
| Contact (jucăuş) | Îi invită pe ceilalţi să facă sau să gândească în locul lor Dă vina pe ceilalţi |
| Nevoi psihologice | În situaţii de stres |
|---|---|
| Incidenţă | Se aşteaptă ca ceilalţi să se descurce singuri Manipulează Încalcă regulile |
Satisfacerea nevoilor psihologice – cheia motivaţiei
Satisfacerea nevoilor noastre psihologice este echivalentă cu încărcarea bateriilor. Când bateriile noastre sunt încărcate, suntem mai eficienţi, motivaţi şi capabili să lucrăm şi să comunicăm mai bine.
Conform cercetărilor din domeniul psihologiei, atunci când nevoile noastre psihologice nu sunt satisfăcute în mod pozitiv, încercăm să satisfacem aceleaşi nevoi în mod negativ printr-un tipar de comportament specific de stres, continuu şi direct legat de Faza personalităţii. Acest lucru se află de obicei în afara percepţiei noastre conştiente.
Comportamentele noastre în situaţii de stres sunt observabile, repetitive, secvenţiale şi previzibile
Acest comportament negativ este observabil, repetitiv, secvenţial şi previzibil şi este denumit “secvenţă de stres”. Aceasta este una dintre cele mai uimitoare descoperiri aduse de trainingul PCM în domeniul prevenirii şi gestionării stresului. Şi acesta este punctul cel mai relevant pentru subiectul nostru de astăzi – ce ne pot spune comportamentele arătate în situaţii de stres de către membrii echipei noastre despre aspectele pe care trebuie să ne concentrăm atunci când încercăm să îi motivăm?
Observând modul în care oamenii reacţionează în situaţii de stres mediu sau ridicat (secvenţa lor de stres), ne ajută să înţelegem în ce Fază a personalităţii se află şi, astfel, să le recunoaştem nevoile psihologice. Odată ce înţelegem care este nevoia lor psihologică, vom şti cum să îi invităm să iasă din secvenţa de stres, satisfăcându-le acea nevoie.
Va fi la latitudinea lor dacă acceptă sau nu invitaţia noastră. Dacă o acceptă, se vor întoarce în “condominiul”, unde pot accesa din nou comportamente constructive şi pozitive.
Tabelul de mai sus reprezintă un rezumat al nevoilor psihologice ale fiecărui tip de personalitate din Faza, precum şi al secvenţei lor de stres.
Folosind tabelul de mai sus, putem înţelege mai bine când unul dintre membrii echipei noastre este stresat (manifestă unele dintre comportamentele din ultima coloană?). Dacă da, invitaţi-l să iasă din stres, satisfăcându-i nevoile psihologice care corespund comportamentului de stres.
Două studii de caz
În scopul exerciţiului şi pentru a simplifica explicaţiile, voi considera că membrii echipei noastre au aceeaşi Bază şi Fază.
Voi da două exemple de aplicare a rezumatului din tabelul de mai sus, astfel încât să fie uşor de înţeles cum poate fi utilizat în viaţa de zi cu zi.
Gânditor Bază şi Fază
Dacă observ că unul dintre membrii echipei mele începe să:
voi înţelege că manifestă secvenţa de stres a Fazei de Gânditor.
După cum apare în a doua coloană a tabelului, nevoile psihologice ale Fazei sale sunt recunoaşterea muncii şi structurarea timpului. Ei doresc recunoaştere şi apreciere pentru munca şi efortul lor. Sunt motivaţi de premii, bonusuri, o bătaie pe umăr, orice recunoaştere a faptului că au făcut o treabă bună. Nevoia de structurare a timpului înseamnă că vor să ştie ce trebuie făcut şi până când.
În consecinţă, voi oferi recunoaştere pozitivă (zilnic, dacă este posibil), pentru ceva ce au făcut bine în acea zi şi le voi mulţumi pentru respectarea termenului limită, menţinând în acelaşi timp calitatea la un nivel ridicat. Săptămânal, aş putea organiza o şedinţă sau trimite un e-mail cu un program clar al termenelor viitoare şi le-aş putea cere părerea cu privire la unele dintre soluţiile potenţiale la problemele cu care ne confruntăm. În acest fel, le-aş satisface nevoia de a şti ce trebuie făcut şi până când şi aş profita, de asemenea, de punctele lor forte (logică, bune abilităţi de organizare etc.).
Perseverent Bază şi Fază
Dacă observ că unul dintre membrii echipei mele începe să:
Cel mai probabil, voi avea un membru al echipei cu Faza Perseverent care se află în stres.
Conform celei de-a doua coloane din tabel, nevoile psihologice ale acestei faze sunt recunoaşterea muncii şi a convingerilor. Aceşti membri au nevoie de recunoaştere pentru realizările lor, deoarece aceasta indică recunoaşterea angajamentului lor puternic şi a contribuţiei lor la atingerea obiectivului convenit. Ei simt nevoia de a-şi împărtăşi opiniile/convingerile. Convingerile lor se referă la angajamentul faţă de o credinţă, o opinie sau o judecată şi la modul în care demonstrează acest lucru prin acţiunile lor. Ei doresc ca acest lucru să fie apreciat şi recunoscut.
În consecinţă, ceea ce voi face este să acopăr aceste nevoi lăudându-i pentru angajamentul lor faţă de calitate şi obiective şi pentru calitatea muncii pe care o prestau, atenţia la detalii, dedicarea, efortul, etc. În plus, la şedinţa săptămânală a echipei, le voi cere părerea.
Sper că aceste exemple îţi vor fi utile. Folosind tabelul de mai sus, vei putea construi propriile tale metode de a răspunde nevoilor membrilor echipei tale aflaţi în stres. Doar fii observă-le cu atenţie comportamentul lor în situaţii de stres şi vei şti ce să faci. Şi când o faci, fă-o cu sinceritate, altfel s-ar putea să nu funcţioneze.